Ai plâns toamnă, c-ai să pleci
de la noi și-ai suspinat
zile-n șir… Eu trec, tu treci,
toți ne ducem când ni-i dat…
Ai fi vrut ca să mai stai
înc-un pic, dar nu se poate…
-n acest colțișor de rai
zilele ni-s numărate…
Tu te-ntorci… A ta poveste
o vor spune mai departe
frunze, păsări… Nu sfârșește
ca a mea, banal, prin moarte…
Ai plâns toamnă… Poate-oi plânge
mult mai abitir ca tine…
Nimănui nu îi ajunge
timpul care îi revine…
