O scurtă poveste de dragoste inspirată de poemul lui Tennyson.
Fii lângă mine când lumina mi se stinge
Când sângele furnică și nervii dor
Și-nțeapă, iar inima-i bolnavă
Și roțile ființei toate-ncetinesc.
Fii lângă mine când senzuala ramă
Încrederea își pierde de chinuri măcinată;
Și Timpu-i un nebun de praf risipitor
Și Viața doar o Furie de flăcări atârnată.
Fii lângă mine când Credința-mi seacă
Și izgonește, târziu, în primăvară, păianjenii
Ce oule-și depun – și pișcă și cântă
Și țes mărunte pânze și mor.
Fii lângă mine când dispar
Ajuns în puctul în care zbatere-ncetează
Și pe hotaru-ntunecat al vieții
Se întrevede ziua fără de sfârșit.
Notă: poemul poate fi citit, în original, aici.
This…this is truly beautiful.
There are not enough words to describe my feelings, all time when i watching this …