Trec ore sau ani?
Secundele se-nlănțuie cuminți,
Iar marșul lor mă scoate din minți,
Alimentând ai inimii vulcani.
S-a înserat sau e devreme?
Soare și lună, se-aleargă bezmetic,
Păsări brăzdează văzduhul fonetic,
Iar eu le ascult de-atâta vreme…
Ei bine, eu te-am așteptat,
Cu ruga trupului înfășurată-n dor,
Imaginând hârjoane de amor,
Din care sufletul mi-am înfruptat.
Cu mâna ta am scris poeme,
Trupul meu doar răscolind dorința,
Săruturile-ți dulci sporind nesăbuința
Supliciilor certe, dar boeme.
Cu buzele-ți rebele,
Am conturat desenele lascive,
Îmbrățișări hulpave, explozive,
Rămase simple bagatele.
Emoțiile le-am trăit,
Cumplit de sincer, de real,
Doar gândul se răsfrânge anormal,
Într-o dorință de-mplinit.
