Damian

“Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul?”

Poezia aceasta a lui Nichita Stănescu este una dintre poeziile mele de suflet. Și, cu toate acestea, de fiecare data când mi-o amintesc, nu-mi pot stăpâni o întrebare: ar mai fi posibilă astăzi o asemenea declarație de dragoste? Sau, pur și simplu, prea înăspriți de viață, ne-am gândi la perversul cel obsedat de tălpi feminine, nemaiavând timp nici de metafore, nici de dragoste și nici de viață?

Damian, 38 de ani, Timișoara

Become a Patron!