Păpădia
Păpădia e o plantă Foarte simplă şi galantă. Disipată peste lume, Creşte singură oriunde, Ştie viaţa să-şi adune. Creşte tufă gălbioară, Cu sămânţa pe afară, Pe o sferă efemeră, Cu codiţă şi umbrelă. Casa lor
Angela Ciuraru
Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.
Fântâna cu apă vie
Izvor de apă vie este fântâna vieții, Ce-astâmpără setea oricărui trecător, Revarsă puritate în zorii dimineții Și stinge văpaia-n amurgul arzător. Prin ochi de-argint privește către cer, Fântâna tămăduitoare din abis, Învăluită în lumină și
De-atâtea ori
Ți-aș fi scris de-atâtea ori, Despre noi, despre erori Și că-n vorbe multe, Minciuna cuțitul își ascute. Ți-aș fi iertat de-atâtea ori, Vorbele rupte-n jumătate... De ce să adunăm frânturi de aripi Din regrete și
Narcotice
E val puternic și e vânt, E val! Firește, valul trece... E vânt! Dar vântul nu e rece... Se ivesc frunzele de arin, E soare! Un soare... fin! Și-un gând lejer, narcotic mă-ncearcă... De-aș fi
o singură coroană
se scutură cireșii, dragul meu, lumina asuprește taina morții. poeții scriu scrisori lui Dumnezeu, vorbind, ca autiștii, cu pereții... și iarba crudă s-a albit de floare, și ne miroase trupurile a rai, amare dezmierdări ne
Puzzle-ul vieţii
Am primit toate instrucţiunile o dată cu nașterea toate piesele din puzzle-ul vieţii, dar copilul a venit plângând. Nu ştiam cine sunt eu cel din spatele scenei, cine suntem noi cei care am greşit jocul
Flori de liliac
E primăvara-n sărbătoare Și liliacul a dat în floare, Flori albe, mov sau violet, Trezesc al iubirii secret. În clipele celestului april, În suflete redevenim copil Și alergăm după fluturi în zbor Prin floarea albă
Am dorit
Am dorit Am mers mult pe pământ Am trecut de pe un tărâm pe celălalt Am văzut multă apă Am văzut mulţi oameni Am stat de vorbă cu unii dintre ei Am dorit, infinit de
Rugăciune
Fă-mă, Doamne, poezie, Să fiu lumii mărturie! Fă-mă, Doamne, un izvor, Să fiu veşnic călător! Fă-mă, Doamne, iară grâu, În lumina Ta să fiu! Fă-mă, Doamne, o câmpie, Să fiu verde-n veşnicie! Fă-mă, Doamne, un
Nu îți sunt si nu îmi ești…
Oriunde-n lume ne-am muta Chiar și în bolțile cerești, Visul ucis de legi lumești Doar gându-l va mai săruta. Zadarnic vom mai căuta Îmbrățișari dumnezeiești, Oriunde-n lume ne-am muta Chiar și în bolțile cerești. Trecutul
Te chem să deschidem zăvoare
Te chem să deschidem zăvoare De muguri din ochi înverziţi, Sub ploaia cireşilor în floare Să prindem fluturi dezmorţiţi. Te chem să deschidem zăvoare, Să despletim dorinţe interzise, La ceasul magnoliei în floare Şi al
Magnolii și aripi de fluturi
Magnolii şi vis de primăvară, Celestă simfonie a iubirii, Corole de o frumuseţe rară În anotimpul dezmorțirii. Ca într-o tainică splendoare, Se zbate infinitul să renască, Magnolia înalță către soare Toată iubirea pământească. Veşmânt feeric
Floarea iertarii
Mi-a bătut la ușă surâzând Într-o zi în care doar durerea Înflorea cu lacrimi peste gând Fără să zărească mângâierea Venise numai pentru mine Şi cu o voce dulce îmi spunea; "În suflet ai lăsat
Un labirint rătăcitor
Un labirint rătăcitor pe care-l vremuiesti bricoland, sperând că la capătul lui te-ntalnesti cu tine în punctele de uitare. Infinită țesere de vise, de răni, de niciodată, de totdeauna, prin vine care pot rememora atât
Mă iartă
Mă iartă, Tu, care-mi stai acum în poartă. Tu, care-mi bați în geam și-mi suni în clopot Mă iartă, că nu pot s-ajung în ropot. Nu știu să vin când tu-ai avea nevoie, Nu știu