Tu știi că toate-ncep cu tine Chiar dacă uit și nu îți spun, Umbra-ți sărut și mi-este bine, Curat mi te iubesc, nebun. Te port prin har ca talisman În partea stângă de la piept,
Picură peste mine cuvânt auzi-mi glasul în noapte picură peste mine lumină nori de vată de zahăr sădește-mi iubirea-n plămâni udă-mi inima cu răsărit, picurăte-n mine-n cuvânt. Picură-ți Eul în Eul meu picură-ți tinele-n mine
Dragă domnule D.F. Azi te-am uitat si nici nu mai știu Nu ai cuvinte, nici timp să-ți mai fiu Foc, cer și apă In alte povești Nu am cuvinte dacă tu nu mai ești Totul
E ca si cand n-as fi, Daca nu esti cu mine. Cum sa mai pot croi, Cand haina mea-i la tine? Sufletul sa-ti imbrac De teama sa nu ingheti, Surad, raspund dar tac, Tacerii tale
Sunați, vă rog, spitalul de urgență, Nu mă mai pot opri din tremurat- Și lacrimile curg cu insistență- Eu cred că sufletul mi-e fracturat. Chemați urgențele interstelare Cu îngerii la borduri pregătiți, Și medicii cu
Primăvara va veni, Visul florii va-mplini, Şi din nou va răsări. Decorând lumea cu vise, Cu miresme nedescrise. Eu le văd în minte-acum. Mâine, zarea-mpodobind, Cu corole multiforme, Fantezii - multicolore, Gând cu-o floare cu
Şi ieri, şi astăzi, a sunat telefonul Departe din spaţiu se-aşteaptă sonorul Dar golul urlă A patimă surdă De parcă ar avea ceva să ascundă La capăt de fir, încercat, Nimic nu s-a întâmplat. Acolo
ştiu că va veni o primăvară în care eu voi fi, din nou, cea mai frumoasă se va ridica ceaţa de peste pădure toate porţile Timpului se vor da de pereţi se vor rotunji ca
Mai cade-o toamnă plumburie, dragul meu, Cocorii flutură aripi în depărtări, Iar fluturii în laț se zbat, le este greu Să mai răzbată ceața dincolo de nori. Și, aș vrea alene, să pot a mă-nfrupta
În zăpada dalbă, lacrimă de spin pășesc făr-de urmă... viață fără chin! Îmi ascund în tine, gândul rupt de mine, te privesc prin ochii singuraticului vânt, Noaptea mă-ngheață, visu-ți de sclipiri! viața mea a fost
sunt dimineţi în care nostalgia mă face să cred că exişti cu adevărat dincolo de fereastra cu care măsor depărtarea gândul meu bâjbâie după tine - mânuţă a copilăriei întinzându-se după cireşe şi cuiburi de
Ninge cu fulgi mari, dulce desfătare, Dumnezeu coboară, îngerii colindă, Oameni de zăpadă cresc în depărtare, Țurțuri spiralați licăresc la grindă. Mă cuprinde dorul de copilărie, Raiul îmi părea orice glastră ninsă, Stele-am strâns în
adevărata libertate vine cântând ca o pasăre fără nume care taie cerul cu linii aurii deschizând porțile veșniciei fulgii rămân ca un semn pe podeaua temniței un foșnet ca un ultim gând pământesc apoi liniștea
Ești mugur înflorit în roz petale Sub legământ, a doua mea aripă, Eu, prelungire-a dorurilor tale, Zbor întregit în fiecare clipă. Curgi ca un râu, în trupul meu, cascadă, Stârnești bobocii întețind parfum, În palma
"Buffalo Soldier, Dreadlock Rasta There was a Buffalo Soldier In the heart of America..." Acordurile melodiei lui Bob Marley răsunau în cafeneaua, al cărei nume îi amintea tinerei de "Siffler sur la Colline" a lui