Sunați, vă rog, spitalul de urgență,
Nu mă mai pot opri din tremurat-
Și lacrimile curg cu insistență-
Eu cred că sufletul mi-e fracturat.
Chemați urgențele interstelare
Cu îngerii la borduri pregătiți,
Și medicii cu trusele solare
Pentru suduri pe suflet instruiți.
Și scuturați cordonul de lumină
Să știe Cel ce ne-a legat prin El
Că e cod roșu pe o stea străină
Din care sună stins un clopoțel…
Trimiteți nave dintre constelații
Căci pe pământ nu este niciun leac
Mi-e sufletul împrăștiat prin spații
Și în particule eu mă desfac.
Nu știu de vor putea să mai adune
Bucățile din sufletu-mi rănit,
Și inima de-or mai putea-o pune
Din nou la locul ei cel hărăzit.
Alo, urgențe din intergalactic?
Îmi sângerează sufletul, mă sting!
Se pare că fac șoc anafilactic-
La orișice mizerie disting.
