Uite-aşa te sărutam cu tot ce îmi venea în cale
de la inimă în sus pân’ am ajuns la creştet
şi de acolo am coborât
până în sufletul ce-şi înălţa în aură un soare
chiar şi peste soroc
şi-l sărutam ca să-i deschidă
şi braţele şi palmele, cărare,
cu sigiliul lor dumnezeiesc din mijloc.
***
Uite-aşa te sărutam cu tot ce îmi venea în cale…
(din volumul “Zborul de duminică”)
