Paul Ilea și Marius Manole despre muzica clasică și arta interpretului. Cei care doresc să se apropie de muzica clasică au ocazia să parcurgă rapid câteva etape urmărind seria video “Ce auzim când ascultăm muzică?”.
"Laur", de Evgheni Vodolazkin. Pentru început vreau să spun că întâlnirile cu cărți de asemenea calibru sunt rare și o mare șansă să le citești și să te citească. Vodolazkin are o scriitură simplă, de
A scrie despre clipele sonore care se unificã sub bagheta mâinilor noastre... e ca și cum ai scrie un poem pe coli albe, astfel încât sã nu verși un strop de cafea pe ele. A
137 de ani de la nașterea compozitorului George Enescu și 60 de ani de la prima ediție a Concursului Enescu, eveniment care susține tinerii muzicieni în drumul lor spre faima internațional. Chiar în ziua în
Am ajuns la Casablanca într-o zi de vineri. 13. Tot echipajul era cu curu-n sus şi vorbea monosilabic, fiindcă – aşa cum v-am mai spus cu alte ocazii – a umbla teleleu pe mări şi
Câteodată vreau să zbor,dar nu mă pot desprinde de pământ. Şi atunci visez.... Câteodată vreau să privesc soarele în ochi,dar nu pot. Şi atunci mă închin lunii.... Câteodată vreau să fiu frumoasă,dar nu reuşesc. Şi
mi se sparge zâmbetu-n silabe lângă ţărmul gândului cu tine iar viaţa îşi aprinde candelabre pe ochii mei cu irizări blajine. şi mi-e şi dor şi drag şi disperare când în târziul clipei te îmbrac,
Căci te-am știut dintotdeuna în sinea mea, Iar murmur de izvor curgea pe fruntea ta... Din pașii norilor lăcrimau adesea cununi de suflet și o stea..
Timpul mă face să-l uit pe ieri, iar astăzi nu va mai fi mâine! Dragostea... s-a prăbușit și ea, de pe o stâncă pe alta a căzut în taina vorbelor tale de alatăieri. Muzica a
Eram un copac în pământ. Un exemplu de stoinicie pentru toți. Ei nu pleacă hai-hui prin lume. Azi am zis, fac o schimbare, M-am ridicat doar cu coroana. Sunt un copac, frumos copac.
Paralizat în noapte târziu În camera mangaiată de lună Bețivii sunt pradă dulcelui rachiu Generatorul vechi iritant rasună Ochii sunt statici, mintea plânge Cofeina încă clocoteste'n sânge Tu dormi, tu dormi, tu dormi Venele biciuite
Când ochii-ţi ard văpăi în prag de noapte Şi chipul tremurând de dor se mistuieşte Pluteşti uşor ca norul unei şoapte Cu zâmbetul feeric ce luna-l prevesteşte. Şi în fereastră baţi tu, dulce siluetă Cerând
Să bem o cafea, să fie mai tare S-o bem amândoi fierbinte-Fierbinte Să-mi sorbi de pe buze acea sărutare Ce-ți poartă cafeaua prin suflet și minte Să bem o cafea, o dulce licoare S-o bem
Sunt drumuri pe care le trec într-un sens, Poteci fără pas, cu străzi fără gânduri, Când tot găsesc pas cu pas sunt doar rânduri... Și căi ce nu trec înapoi.
Nu-mi plac securile ce au tăișurile ascuțite, Când văd pădurile de straie dezgolite, Și-aud copacii suspinând în ploaie, Și rând pe rând, câte un trunchi, cum se îndoaie. Când văd cocorii luându-și zborul, Mă prind