Trecut

Timpul mă face să-l uit pe ieri, iar astăzi nu va mai fi mâine!

Dragostea… s-a prăbușit și ea,
de pe o stâncă pe alta a căzut în taina vorbelor tale de alatăieri.

Muzica a început să danseze cu ploaia și cu furtuna,
de mă mir că au mai rămas atâtea lacrimi.
Le-aș aduna cu o fundiță roșie să le împărtășesc la un Crăciun.

Din valuri pline de durere,
mă nasc acum chiar eu.
Inimă topită de chinul dorului tău

Regăsește-ți splendoarea în nopțile de fier!

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Ancu C.

Ancu C. De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu