E atât de altfel această ninsoare….
O mână a rupt o bucată din cer,
Pe acolo curge albul pur fără cruţare,
Ninge rotund cu colinde din eter,
Cu dorinţe ce se topesc în palmă
Când iarna se cuibăreşte-n calendare.
Ninge fără grabă şi albul spre el te cheamă
Să ţi se aşeze pe pleoape , pe tâmple,
Pe sub paşi , pe inimi rebele.
Ninge cu doruri de anii trecuţi,
Cu doruri din alte lumi şi cu uitare,
Cu rugi şi cu iubiri de sfinţi,
Cu aripi de îngeri şi cu iertare.
Această ninsoare e atât de altfel….
Pe o margine de cer se cântă Leru-i Ler.
