De dor…
Afară plouă ca și toamna și-i urât
Mă uit pe geam ca după tine, și atât.În mine toate amintirile te-așteaptă
De-aceea mi-i privirea stranie și dreaptă.Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând,
În mine nu mai este niciun gând.Vreau să citesc și-mi cad din mână cărțile;
Mă împresoară chipul tău din toate părțile.Mâna ce mi-a-mprăștiat părul și gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.Rămân uitându-mă pe geam ca după tine,
Și tot aștept pe cineva de nu mai vine.Demostene Botez (29 iulie – 17 martie 1973)
Nostalgie