Mâini amorţite, uitate împreună

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

mainiÎngheţu-mi mușcă din oase,
iar pielea mi-e tot mai străină.
M-am smuls din fericire
şi-am creat fantome-n nimicnicie,
am dansat in ploaie desculţă,
iar acum, cu haine murdare si plânsă,
respir o toamnă de-agonie
și-aștept ingheţul pe asfalt
să stingă focul ce m-a ars.

Cum s-alerg spre râul curat
când pielea-mi cade pe trotuar?
cum să văd un cer cu stele
cand ochii-mi înghit doar pietre?
cu mâini amorţite, uitate împreună,
ridic doar gândul din ţărână.

Laura S

Laura S De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu