Liliacu-i copăcel,
Cu flori multe, pe-un cercel,
Prinse bine în ciorchine,
Ştie inima ce-i spune!
Trei petale de cicoare,
Sunt la orice floricică,
Cât ar părea ea de mică,
Are farmec şi culoare
Şi-un parfum suav de floare.
Noi adesea, într-u joc,
Căutăm excepţia,
Ne facem impresia,
Că noi am găsit pe loc,
O fărâmă de noroc.
Floricica-n patru foi,
Cum se spune la trifoi,
O furăm din liliac
Şi-o păstrăm ca pe un leac.
Frunzele-s doar inimioare
Foi răzleţe, surioare,
Pe tulpini scăldate-n soare
Vântul pare să le zboare.
