Centrul Municipal de Cultură “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu acuză o bancă de vehicularea unor informații eronate în cadrul unui clip de promovare.
“Înțelegem dorința CEC Bank de a-și asocia numele unei mari personalități artistice de valoare universală așa cum este Constantin Brâncuși, dar nu împărtășim folosirea în mod eronat a unor date și imagini reprezentative pentru destinul său creator. Considerăm, totodată, că se impune o corecție imediată a erorilor apărute, în acest fel putând face proba respectului pe care îl purtăm întregii moșteniri brâncușiene”, se arată într-un comunicat al Centrului Municipal de Cultură “Constantin Brâncuși”.
În spotul de promovare al CEC Bank, prin intermediul unui trucaj grafic, Brâncuși este prezentat vorbind, deși vocea sculptorului nu a fost înregistrată niciodată. Și, chiar mai mult: vorbele care “i s-au pus în gură” lui Brâncuși sunt neadevărate.
Iată ce spune despre acest clip de promovare Sorana Georgescu Gorjean, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjean, cel care a fost șef al proiectului de realizare al “Coloanei fără sfârșit” de la Târgu Jiu.
“Se ştie că vocea lui Brâncuşi nu a fost niciodată înregistrată, deci este clar că ceea ce se aude este o făcătură. În plus, vocea vehiculează informaţii false şi chiar periculoase. Am văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine-cunoscutul autoportret fotografic al lui Constantin Brâncuşi din 1934, supus unui trucaj electronic, îşi mişcă buzele, rostind cu glas tare anumite afirmaţii. Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului! Brâncuşi-ul din 1934 vorbeşte despre «Coloana fără sfârşit» din 1938, precizând că ideea i-a dat-o şurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moştenitorilor lui, făcute mult după dispariţia artistului.
În clip sunt prezentate imagini legate de demontarea coloanei de lemn de la Voulangis, din 1927, precum şi momente de la ridicarea coloanei metalice la Târgu Jiu în 1937, imagini preluate din DVD-ul realizat de Centrul «Pompidou» în 2011. Fotografia vorbitoare se referă şi la afirmaţii fanteziste vehiculate peste ani pe Internet – «Cineva a măsurat-o. Altcineva spune că reprezintă simbolic anul când ţara noastră a intrat în război». Coloana are 15 module, două semimodule şi un mic soclu – numărul acestora nu are nicio legătură cu anul 1916
În reclamă, Brâncuşi vorbeşte româneşte. Nu avem nicio siguranţă că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba maternă chiar aşa cum le rosteşte fotografia! Totodată, este bine cunoscută declaraţia sculptorului din 17 februarie 1922, adăugată de mâna sa alături de semnătură, pe un manifest în apărarea lui Tristan Tzara, atacat într-un articol xenofob: «En art il n’y a pas d’étrangers» – «În artă nu există străini”. Sensul celor rostite de poză este chiar opus celor scrise de artist. Aflăm astfel cu surprindere că «În artă nu trebuie să existe străini!». Am auzit cu urechile mele aceste vorbe şi m-am îngrozit!
Domnilor bancheri, lăsați-l pe bietul Brâncuși în pace și nu-l mai batjocoriți! Socotim o impietate să i se atribuie artistului gânduri şi afirmaţii fără o atentă verificare, precum şi să i se folosească imaginea pentru o reclamă. Ansamblul de la Târgu Jiu aşteaptă includerea în patrimoniul UNESCO. O lucrare unicat cum este «Cuminţenia Pământului» este ameninţată cu dispariţia din circuitul public. O instituţie importantă ca CEC Bank şi-ar putea manifesta preţuirea faţă de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografiei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în ţară a unei capodopere brâncuşiene unice.”
După Eminescu, a venit rândul lui Brâncuși… Pare a fi o modă…
