Colindă-mi tu ființa tulburată
eu pe a ta o-acopăr în cuvânt
și las apoi și ușa descuiată
să intri mai ușor la mine-n gând
E prealumesc norocul de-a te pierde
și prea târziu mă bucur de-a mai fi
aș vrea să cer un câmp întreg de verde
să celebrez minunea de-a iubi
Să rog toți munții care stau de veghe
din semeția lor senin mă reclădesc
și-atunci când trupul tău nu mă mai crede
în piscul lor înzăpezit să mă topesc