Nu există in univers o făptură mai delicată, mai paradoxală, mai sublimă decât femeia. Pe teritoriul delicat al sufletului feminin își poarta disputa cele mai nobile stări sufletești: devotament până la renuntarea de sine, capacitatea
Dați linistea, vă rog, mai tare e prea mult zgomot împrejur că nici nu știe carul mare ce chip avem și ce contur! Dați zgomotul să fie mai încet s-aud departe vrăbiorii mai bine s-ascultam
Odihnesc aici de-o vreme sperând, cât am trăit, să caut lumina ce-ascunde norii deși în stele și, des visând, să mă așez sub ele, cum dedesubt de toamnă zace vara intinsă nesfârșit precum Sahara! cum
Când ți-e dor de părintii care nu mai sunt, cum se întâmplă adeseori ca însemn al firescului, așază-te tăcut, undeva retras, departe de zgomot și lasă-ti privirea sa-i caute departe. După un timp, căutându-i in
În pofida a tot ce este inechitabil pe lumea asta, în pofida a tot ce ne pare greu, exista ceva-ul egalizator care se impune fără solemnitate, dar într-un mod apodictic! Faptul că bucuriile simple ale
Frumos e-n visul tău, frumos - ma-ndeamnă vorbele-ți duioase să ramân... și dinspre piscul vreunui deal înalt nici prea fecund, nici prea banal cobor spre tine-n pas hoinar mergând pe jos…. frumos in visul tău,
Este atât de multă magie în a îmbrățișa propriul copil. A te simți o parte din el, cu sufletul tău, sânge din sângele tău. Este, zic, atât de multă magie în secundele lungi sau scurte
Ma pasionează ceasurile, cele automatice în mod special, pentru că apertura din cadranul lor, deschide ochiul timpului, făcând, prin intermediul sutelor de componente așezate în perfecta armonie, radiografia celor 72.000 de bătăi ale secundarului în
Cărțile sunt oglinzi, unele fermecate, altele, pur și simplu, oglinzi. Toate, indiferent de natura lor, reflectă chipul umanității și al aspirațiilor noastre. Dacă printr-un scenariu absurd întreaga lume ar dispărea, dar cărțile ar supraviețui, atunci
Te-aș săruta, acoperindu-ți trupul cu totul așa acum frunzele, - când e toamnă - adumbresc pământul ca să-i țină de cald!
Întotdeauna i-am invidiat la modul cel mai amical pe cei care știu să fie, în împrejurările grele ale vieții, senini și calmi. Nu ni se cere sa fim fericiți, dar cred că ni se cere
Mă simt, la 40 de ani, mai aproape de mine însumi. Până la o anume vârstă ești în căutarea ta, mai degrabă străin de interiorul tău. Ceea ce te apropie de tine în mod substanțial
Să lauzi eșecul, sa vorbești despre căderi și înfrângeri, spunând că sunt o binecuvântare – pare sa fie un însemn al unui orizont valoric răsturnat. Se prea poate, însa eu înclin sa cred altceva, încercând
Ce frumos îmi zâmbești cu nebunească candoare, involtă, aș putea, nefiresc, s-ating, înălțat ca un zmeu, talpa lui Dumnezeu și-a cerului bolta!
Draga Charlie Chaplin, zilele trecute am revăzut câteva secvențe din filmele tale și ma gândeam sa îți scriu. Deși trăim într-un timp dominat prin excelentă de tehnologia comunicării, ne lipsesc compasiunea și bunătatea. În cel
