În pofida a tot ce este inechitabil pe lumea asta, în pofida a tot ce ne pare greu, exista ceva-ul egalizator care se impune fără solemnitate, dar într-un mod apodictic!
Faptul că bucuriile simple ale vieții sunt la îndemâna tuturor și ele nu costa nimic:
Bucuria de a reintalni un prieten dupa o lunga perioada in care nu l-ai putut vedea!
Bucuria de a te aseza pe o banca intr-un parc, urmarind cu privirea, tacut, jocurile copiilor
Bucuria de a face un dar unui prieten drag
Bucuria de a sti ca cineva se gandeste la tine, sunandu-te, fara a spune ceva anume, ci doar intreband “ce mai faci”
Bucuria de a întâlni, în forfota orașului, la întâmplare, un vechi coleg de școală.
Bucuria de a asculta, mergând la un concert, o piesă muzicală preferată.
Bucuria de a citi o carte, un fragment seara, la un ceai.
Bucuria de a te trezi, din când in când, fără ceasul deșteptător
Bucuria de a fi părinte
Bucuria de a ți se spune: Tati sau Mami!
Bucuria unui răsărit de soare
Bucuria unui amurg departe de zgomotul orașului
Bucuria de a bea un vin bun cu prietenii tăi mai vechi.
Bucuria de a călători, de a te plimba în voie!
Bucuria de a uita, din când în când telefonul acasă, fără a te stresa, simțindu-te putin eliberat de povara oricărei urgente.
Bucuria unei plimbari cu bicicleta
Ne risipim bucuriile simple de fiecare zi, proiectând marea fericire în viitor, dar poate ca în mod paradoxal a fi fericit consta în a nu cauta cu disperare fericirea!
