Un drum deznadajduit. Batranul e singur. E toamna, dar totusi frig. Dar pentru el nu conteaza. Numai conteaza. Inainte poate dar acum nu. Se uita in zare. La ce il asteapta. Zambeste ironic. Isi aprinde o tigare. O lume intreaga il priveste.
Acum o saptamana toate razboaiele, catastrofele si bolile din lume au stat locului. Pentru ca atunci a aparut El. Si ce intrare… din cer a izbucnit o coloana de foc imensa ce a ars timp de 3 zile. Apoi vocea Lui s-a auzit. A cerut un sacrificiu. Primul sacrificiu cerut vreodata de El. In schimbul unei vieti, umanitatea va fi iertata. Toate atrocitatiile comise vor fi trecute sub tacere in fata Lui. Totul in schimbul unei vieti de om. Sufletul unui om, care va indura chinurile iadului cat pentru 6 alte miliarde de suflete. Cativa s-au incumetat la inceput, pana au auzit de Iad. Atunci, doar unul singur a ramas. Din 6 miliarde. Un singur suflet dispus sa se sacrifice.
Acum batranul se indreapta spre coloana de foc. Singur. Si fumeaza. I s-a propus sa fie escortat pana acolo. A refuzat, zicand ca mersul pe jos e sanatos. In curand ajunge exact in dreptul focului. Dar inainte sa paseasca in infern se uita in sus. O lume intreaga il priveste…
Batranul: Vreau sa vorbesc cu Tine. Cred ca am dreptul la o ultima dorinta inainte de a muri.
Coloana de foc emite o alta coloana mult mai mica, din care iese un barbat cu parul blond si ochii albastru deschis.
Batranul: Multumesc frumos. Apreciez gestul tau.
Barbatul: Evident. Spune-mi…despre ce vrei sa discutam?
Batranul zambeste si isi mai aprinde o tigare: Despre viata vreau sa vorbim.
Barbatul: Ascult. Meriti sa stii pentru ce faci acest sacrificiu.
Batranul: De ce? De ce L-ai facut pe om asa cum este? De ce L-ai facut arogant, egoist, rau, mincinos si manipulator? Inainte sa fiu altruist si sa ma sacrific…vreau sa fiu egoist. Vreau sa stiu. Care mi-au fost greselile?
Barbatul: In acelasi timp i-am daruit iubirea, altruismul, mila, compasiunea…Viata ta, tu ti-ai ales singur cum sa o traiesti. Ai avut o viata lunga. Ai mintit. Ai inselat. Ai fost egoist. Nu ai impartit cu alti oameni darurile pe care le-ai primit de la Mine. Ai manipulat oameni. I-ai legat de vointa ta. Apoi, simplul tau fel de a fi i-a alienat. Nu ai avut niciodata incredere in oameni. Intotdeauna te-ai departat de ei. Nu ai lasat pe nimeni sa patrunda in sfera ta. Ai ramas nemuritor si rece. Numai ca ai uitat…tu esti muritor. Ai luptat toata viata ta lunga pentru a iti fie tie bine. Acum esti aici in fata Mea. Vei fi dat drept exemplu. Nu te mai intreba unde sunt restul oamenilor care ar trebui sa fie langa tine. Intotdeauna ai considerat ca oamenii din jurul tau sunt morti pentru tine, daca nu ii poti folosi drept piloni. Nu este adevarat. Tu ai fost intotdeauna cel mort pentru oamenii din jur.
Batranul: Cred ca Ai inteles gresit. Intotdeauna am cautat pacea. Linistea. Am
vrut sa ofer oamenilor speranta. Am vrut sa ii ghidez pe calea cea buna. Intotdeauna m-am gandit la toata lumea. Intr-adevar…am regrete. Dar mereu am incercat sa imi traiesc viata cat de bine pot. Am mintit. Dar asta pentru adevarul este uneori prea simplu pentru a fi acceptat. I-am inselat tocmai pentru ca nu acceptau adevarul. I-am manipulat pentru a ii aduce si a ii tine pe calea dreapta. Dar niciodata nu i-am alienat. M-au parasit si nu am stiut niciodata de ce. Le-am oferit iubirea mea, dar in felul meu ciudat. Nu am avut incredere in nimeni. Adevarat. Cum as putea sa am incredere in cineva…cand nici in mine nu am?
Barbatul: Tu ai inteles totul gresit. Nu eu. Cine ti-a spus ca tu esti cel care sa ii ghideze? Ca tu cunosti calea corecta? Ca tu stii ce drum este mai bun pentru ei? Cine ti-a spus ca tu detii cheia portilor destinului lor? Ai fost arogant, fiul meu. Te-ai crezut prea inalt si ai descoperit ca esti scund. Lumea are nevoie de haos fiule. Lumea tinde catre haos. Nu catre ordine. Asta este natura umana. Un amalgam de sentimente, ganduri si decizii bazate pe rationamente ilogice. Urmate apoi de cai nenumarate de izbavire sufleteasca si emotionala. Omul este corupt…si tu ai dovedit asta.
Batranul zambeste: De ce nu L-ai facut perfect de la bun inceput? De ce l-ai facut corupt, asa cum ma numesti pe mine? Nu am mai fi purtat aceasta discutie acum!
Barbatul: Perfectiunea e reprezentata de divin.
Batranul zambeste: Oare nu Tu L-ai facut pe om dupa chipul si asemanarea Ta?
Barbatul se uita surprins la batran: Deci in viziunea ta…
Batranul il intrerupe: Da, in viziunea mea, nici macar Tu nu esti perfect. Si aparent…nici in a ta. Altfel nu ai mai fi purtat aceasta discutie, atat de bine argumentata. Este evident ca aceasta intrebare Tu o adresezi Tie Insuti in fiecare clipa.
Barbatul zambeste: Stii batrane, tigarile or sa te omoare…
Batranul rade: Parca mai conteaza…nu urmeaza sa ma supui la chinuri covarsitoare? De ce schimbi subiectul?
Barbatul: Pentru ca pentru prima oara s-a intamplat asa ceva. Ceilalti obisnuiau sa traiasca in adoratie fata de mine. Tu se pare ca nu. Tu ai avut curajul sa vorbesti cu mine de la egal la egal. Esti ateu? Asa s-ar explica cat de cat curajul tau, insa pana si un ateu ar cadea in genunchi, afland ca ceea ce a negat toata viata, exista.
Batranul: Nu, nu sunt ateu. Mereu am crezut in Tine. Si mereu mi-am dorit discutia asta.
Barbatul face cale intoarsa, sa plece. Dar inainte de a disparea se intoarce din nou catre batran.
Barbatul: Spune-mi copile…ce ti-ai dorit sa fii cand erai mic?
Batran zambeste ironic si ii raspunde: Dumnezeu…
Si Dumnezeu ii raspunde tanarului in timp ce pleaca pentru totdeauna: Si acum esti…sa vedem daca tu vei putea fi perfect…