Roua e povestea rotundă a ploii,
îmbrăţişează pământul cu ultimele şoapte.
Din condensul apei îşi goleşte norii
zdrobiţi astă-noapte.
N-am apucat a povesti
cu esenţa ei transparentă şi creatoare,
dar în ciocurile vulturilor, încă sunt vii
stelele căzătoare.
Blog | Facebook | De același autor
Născută în Năsăud în 16 noiembrie 1967, copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 locuieşte la Cluj. Ea consideră poezia, forma elevată de exprimare a sinelui. Publică prima poezie în 1987 şi are în pregătire câteva cărţi de poezie. Traduce din spaniolă, franceză şi germană, scrie şi eseuri şi proză scurtă.
