Două gânduri de care, poate, măcar din când în când avem nevoie.
“Când ar fi să dau vreo povață unui tânăr, iată pe care i-aș da-o: Tinere, să-ți faci patria scumpă și sfântă ca și mama! S-o iubești și s-o respecți din adâncul sufletului tău. De dragostea și de respectul tău pentru ea să nu faci vreodată reclamă și paradă. Ba, ai dreptul și datoria să urăști, să lovești, să sfarmi pe acei frați ai tăi ticăloși, care, în loc s-o iubească și s-o respecte ca pe o mamă, cuminte, onestă și severă, o curtează, o măgulesc și exaltează ca pe o bătrână cochetă nebună.
(…)Îți iert pesimismul, într-un singur caz nu: când e vorba de viitorul neamului tău, căci a fi pesimist în ce privește viitorul neamului tău, înseamnează-a fi trădător de neam…”
Lucian Blaga
(9 mai 1895 – 6 mai 1961)
