Invitaţie la trăire

Se asezasera in asfintit, pe la ferestre amintiri,
Eram si trist si obosit, prin suflet naluceau iubiri.
Parea, dupa perdeaua trasa, ca soarele a disparut
Si inima sarea ca arsa, de doruri cate a avut.
Mi-as fi dorit cu un burete, sa fac ceva nemaifacut,
Sa sterg o viata de regrete si sa o iau de la-nceput.
Se numarau pe bolta stele cu aurita incantare
Si imi doream sa fiu cu ele, sa stralucesc din departare.
Cununa de petale albe, voiam sa fie viata mea
Si sa adun din zile salbe, de diamante sau de peruzea.
Am rascolit intreaga viata, sperand c-am sa gasesc macar,
O lamurire la prefata, dar totul, totul e-n zadar.
Am hotarat apoi cuminte, ca a trai e fericire
Si daca te ranesti, te minte! Invita-ti viata la traire!

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Leodora Stănescu

Leodora Stănescu De același autor

Mă numesc Dorina Vlăsceanu, însă toate poeziile mele au fost postate sub pseudonimul Leodora Stănescu, făcând un joc între zodie "Leo" şi prenumele Dora, la care am adăugat numele dinaintea căsătoriei. Lucrez într-un sistem dur, care, însă, nu a reuşit să-mi înăbuşe firea romantică. Sunt soţie şi mamă a doi copii. Din dorinţa de a-mi menţine spiritul tânăr, mă refugiez în poezie, versul iubirii fiind cel care atinge inima.

Recomandări

Un comentariu

  1. gabriel

    Da!
    Viata asta e o filozofie complexa.
    Nu cred ca exista fericire, poate doar idealuri si dezamagiri.
    Stii tu ce stii!

Leave a Reply to gabriel Cancel reply