Tradiții și superstiții de Rusalii.
Cuvântului Rusalii vine din latinescul rosalia, care se traduce prin sărbătoarea trandafirilor. Coborârea (pogorârea) Sfântului Duh sau Rusaliile este o mare sărbătoare creştină care se prăznuieşte în a opta duminică (sau la 50 de zile) după Sărbătoarea de Paşte.
Se spune că Rusalcele (sau Rusaliile) – zâne ale apelor – umblă în cete, dansând, iar pe unde acestea dansează, pământul rămâne ars. Pentru a se feri de Rusalii, se poartă frunze de pelin sau fire de usturoi în sân şi la brâu, iar timp de două săptămâni, după această zi, nu se culeg ierburi de leac.
Ce nu este bine să faci de Rusalii
– Să nu mergi “la scăldat” în ziua de Rusalii (usaliile sunt zânele apelor așa că este pericol mare de înec).
– Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor.
– Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
– Să nu se cerți cu nimeni (cei certăreți sunt luați de Rusalce).
Udatul nevestelor
În a doua zi de Rusalii, în unele zone ale țării, există obiceiul numit udatul nevestelor, tradiţie conform căreia numai femeile care vor fi udate vor fi sănătoase tot anul.
“Ziua a doua este însă cea mai importantă, datorită faptului că în această zi participanţii se îmbracă cu cele mai frumoase şi autentice costume, este o adevărată paradă a portului popular şi a jocului. Dar cel mai important fapt este că la acest eveniment participă tinerele neveste căsătorite în intervalul de la evenimentul de anul trecut.
Ca semn al preţuirii, al respectului, tinerele neveste au cinstea de a juca în primele rânduri. Urmează suita de jocuri locale: sărita, bătuta şi de-a lungul. În iureşul jocului, la un semn al celui care conduce hora, de obicei unul mai în vârstă, întreg alaiul, în pas de dans perechi, se îndreaptă spre albia râului, urmăriţi cu privirile de sutele de spectatori aşezaţi pe ambele maluri ale râului Gurghiu, în aşteptarea momentului culminant.
Când alaiul ajunge pe malul râului, la un strigăt al conducătorului “în apă, mă!”, nevestele care se găsesc în frunte sunt luate în braţe de dansatori, care se îndreptă spre firul apei. Tinerele neveste strigă, se zbat în braţele vânjoase ale bărbaţilor, cerând parcă ajutorul soţilor lor, care se găsesc pe mal şi care încep tratativele cu jucăuşii. Târgul constă în acordarea de către bărbatul nevestei a unei plăţi în băutură. Când târgul este încheiat, nevasta este adusă bărbatului, care în faţa mulţimii o sărută. Dacă se întâmplă ca bărbatul unei neveste să nu ajungă la înţelegere cu dansatorul, acesta o lasă în apă, spre hazul tuturor şi ruşinea bărbatului.” (sursa)
