“Subito” am dat un “giro” printre mințile expate
Să-nțeleg de ce Cuvântul e știrbit de realitate,
Și de ce accentul cade strâmb, greoi, ca un golan,
Pervertind în multe forme un fond neaoș pământean.
Explicații ar fi multe, doar de formă, pricepui,
Că-n adâncul vorbăriei, “fengul” rămâne tot “shui”.
Iar de-mi plânge pe-o ureche un “make sense” să iau aminte
Noima îmi rămâne goală și străină de cuvinte.
Încurcat în fapta zilei fără drepturi de apel
Fondul pierde la bordură devenind mai mărunțel,
Că doar formele de masă pot expune prea păreri
Surprinzând babilonismul într-o mare de mirări.
De mă “focusez” mai bine peste “web”-ul avansat
Pot găsi și râsu-plansu’ în oglindă răsturnat.
Stă pitit și plin de teamă un “foot” în engleza școlii
Că i-a pus gând rău o mamă și-l vrea șters din portofolii.
Și-ar lua el tălpășița dacă i-ar fi mai usor
Să-nțeleagă cum e drumul de parcurs peste răzor,
Că sunt gropi adânci și late peste fond iar pe cărări
Suflă vântul în gramatici mestecând dezintegrări.
