Cu tine, nemărginirea
Oare cât de rece este apa mării în astă toamnă? La fel precum era în ceea primăvară? De ce la amintirea ta al ei val mă condamnă? De ce de luni întregi ea sufletu-mi răstoarnă?
Gabriela Enescu
Facebook |
Avocat şi consilier european în domeniul proprietăţii industriale, se (re)descoperă de fiecare dată când se aşază în faţa propriei oglinzi, dând poeziei sale chipul său. Mai scrie eseuri şi proză scurtă. În pegătire: volumul de versuri “Cu tine, nemărginirea”.
Dragoste la singular
Cum să iubesc? Nu ştiu a-ţi arăta. Cum să trăiesc? Nu ştiu a te-nvăţa. Cum să ascult? Nu ştiu a-ţi povesti. Cum să visez? Nu ştiu a-ţi desena. Dragostea mea s-a ascuns de lume şi
Hotarul dintre două vieţi
Dulce eu, amar tu Sărat tu, apă eu! Ai aflat drumul până la noi? Unde este hotarul dintre două vieți? Jumătate la mine, jumătate la tine Iar amândouă jumătăţi încununate Strălucesc a mii şi mii
Dulcele amar al amintirii
Cărările muntelui au rămas nebătute de paşii ce odată răsunau a poveşti nescrise încă! Bisericile cu icoane pictate încă aşteaptă tăcute spovada muritorilor sorţii! Marea îşi revarsã valurile reci pe un ţărm al nimănui! Florile
Tu şi eu
Tu esti apă, eu sunt foc Dă-mi răspuns la acest joc! Eu sunt Soare, tu eşti Lună Zi şi noapte împreună. Tu şaten, iar eu sunt brunã Ce prin vise se cunună. Eu sunt mare,
Multumesc!
Multumesc maiastra pasare din cer Că-mi înconjuri trupul ce eu ti-l ofer! Multumesc Pământ ca ma tii-nflorit Ca ma lasi sa te calc, uneori, cu pas ostenit! Multumesc preabună si firava Lună Ca îmi piepteni
Vino cu mine!
Iti voi arata in zare Tot ce poate fi atins de soare: Dealuri verzi cu flori si spice Gandul nostru sa-l despice! Campuri-ntinse, nepatrunse De ochi curiosi, ascunse! Munti pletosi de drumuri multe Unul singur
Balada celei fara asemanare
O zi din viata mea alege-ti! Atinge-o... ascult-o... pune-o la ureche Cuvintele ajung din urma vocea-ti Cea calda... ce-mi sopteste-n crestet. O preaiubire verde si plina de pacate Ce nu-si intorc privirea de la mine
Doua luni albastre
O nouă zi în calendar se-arată O zi din mai din astă primavară... iată! O sărbătoare albă! Un el şi-o ea aşteaptă Unire-n două suflete ce încă se mai cată. De douã luni albastre cu