Am lăsat să mă tot ningă şi zăpada să m-atingă, fulgii de zăpadă reci, prin omăt să mă îneci. Să mă readuci la viaţă, cu săruturi lungi pe faţă ca, încet, să-neci apoi tot ce
Prima petală cu greu se desprinde purtându-mi gândul în lină plutire: "Mă iubeşte..." Lacrimă însângerată, "Nu mă iubeşte" află tainic ascunziş în braţele ierbii-nalte. Una câte una, se aştern în juru-mi înfocate "Da" şi "Nu",
Inima las-o în palma mea, şi taci, uitând de tot de ea, mă îngrijesc s-o pun în ţiplă, am s-o-nvelesc în foaie triplă. Iar tâmpla-ţi lasă-ţi-o uşor, fragilă-aşa, plină de dor, nu mai vorbi, nu
Este o fire visatoare, Careia ii placea sa zboare Cu mintea departe, Dar problema era ca ramanea cu corpul pe-aproape. Intr-o zi s-a trezit, Visand la masa, Cu ochii gogonati, Mama o certa ca mancarea
Dintre toate durerile dragostei, durerea disparitiei omului iubit e cea mai mare. Catre toate celelalte foste iubiri ramase pe pamant, intotdeauna mai poti face ceva, chiar daca mic, chiar daca unilateral, chiar daca obsedat. Inca
Demult, în lumina ce brusc exulta Din Sinele cast şi voinţa de-a fi, Vibraţia-naltă deja cunoştea Splendoarea întregului şi se crea Prin simplul impuls de a se dărui. Neantul, surprins şi profund tulburat Sorbi cu
Saint Tropez, 2 ianuarie 2004 Dragul meu Henry, Te rog sa citesti rar, ca sa intelegi bine ce vreau sa-ti spun. Oricum stiu ca dinspre mine spre tine trece mai mult decat ceea ce reusesc
Frunze moarte, frunze de aramă, frunze... Peste tot: pe crengi, printre pomi, prin mine. Mă cuprind din tălpi până-n creştet tandre , Mângâietoare. Mi-a fost dor de ziua aceasta blândă, Fiica celei mult prea demult
Dragul meu, Îmi imaginez câtă uimire îţi va provoca forma cumva desuetă, anacronică a acestui mesaj: scrisoarea. Fiind însă vorba despre o amintire specială care a zăbovit destul, dar a rămas la fel de vie
A trecut încă un an. Ai sperat, ai iubit, ai simțit bucurie, tristețe, dezamăgire, resemnare. Ai învățat, într-un târziu, să privești mai mult spre comportamente, când cuvintele dulci îți îmbată auzul. Te-ai întristat. Sufletele pentru care
Vreau să îmi dezbrac sufletul de orice decepție. De ce să visez la fericire când aș putea să mi-o creez singură? Dacă vreau să zbor, de ce, pur și simplu, nu îmi îmbrac aripile speranței
Am găsit sub brad Surâsul tău, iar bradul s-a luminat pe loc de la bucuria mea... Am găsit sub brad Bucuria ta, iar fața mi s-a împodobit cu un zâmbet... Am găsit sub brad Sărutul
Ochii mei zâmbesc Și-ți cânt, fetițo Îndragostite versuri albe... Suavul vis al firii tale blânde În liniște sublimă mă ’nconjoară Și realizez întâia oară: Din tot ce aș putea să-ți dau acum Nu aș opri
De ce continui sa imi bantui gandurile? Vantul sufletului tau continua sa adie prin inima mea. De ce nu imi dai pace? Daca nu ma lasi sa te iubesc pe tine,de ce iubirea nu imi
ziceai ca vrei sa ne jucam atunci nu mai sta holbandu-te la firea mea telurica n-ai mai vazut un om atat de putrezit pe interior pana acum? eu pot sa trec de ganglioni pana la