Văzu-tu-m-ai desculț întâia oară
Pe muguri roși de dor călcând străin
Și-atunci ai înțeles c-o să te doară,
Prea infinitul meu, al meu sprijin!
Văzu-tu-m-ai desculț întâia oară
Călcâiele-mi călcând cu dor nestins
În legăturile străine ce-nfășoară
Un cântec trist nescris, lăsat aprins.
Văzu-tu-m-ai desculț întâia oară
Prin cioburi frânte greu pășind, adânc
Și-atunci mi-ai pus în palmă o comoară,
Mi-ai desenat ne-nvins aripi de zinc!
