Oglinda cerului

Când te trezești, în fiecare dimineață,
prima privire îți este către cer.
Te pregătești să-ți vezi de viață,
după cum îți arată el.
De-i cer senin, senină îți e ziua,
iar ochii tăi senini, la fel.
De-i înnorat, îți iei umbrela
să te ferești de ce cade din el.
Când ninge, tu ești fericit,
că parcă-ți ninge cu minuni din cer.
Când bate vânt, stai zgribulit
și-ai vrea să te ascunzi de el.
Când vine seara,
știi că osteneala ți-e de-ajuns
și vrei s-adormi în al tău pat.
Mai stai o clipă și privește
către a cerului oglindă
în noaptea când e înstelat
și vei afla că fiecare suntem,
stropi de lumină,
iar între noi…
un neștiut
în care căutăm s-aflăm ce-i reflectat.

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Tănase Carmen

Tănase Carmen De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu