Îmi aminteai de îngerii din rai... Ce tânără și veselă erai Îmi aminteai de îngerii din rai Cumplit de albi și de frumoși trecând Cum numai razele subțiri prin gând De-abia întrezărită te pierdeam Ascunsă
Pentru amatorii de cărți. Și, evident, pentru amatorii de cadouri. ; Pas cu pas (eBook), de Klaus Iohannis - 5,17 lei (reducere 50% - de la 10,99 lei); ; ; Adulter, de Paulo Coelho -
"Mă doare vara stinsă și amintirea ta..." Mâhnirile se lasă pe sufletul meu iar Ca negura de toamnă pe câmpul solitar. Grăbit s-aduna stoluri și pleacă undeva. Mă doare vara stinsă și amintirea ta. Fără
Curtea Veche Publishing lansează miercuri, 19 noiembrie, ora 17.30, la standul editurii din cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, volumul autobiografic "Pas cu pas" semnat de semnat de noul Președinte al României Klaus Iohannis. Evenimentul
Un interviu cu Andrew Nicoll. Scriitorul scoţian Andrew Nicoll, publicat în România de Editura All, îşi începe aventura românească în compania bloggerilor literari pe 20 noiembrie 2014, la cafeneaua Cărtureşti Verona, de la ora 18:30, pentru
O poezie de Otilia Cazimir. Trece vântul prin copacii goi Și zvârle cu castane-n noi. Dar în liniștea din umbra lui, Nu-i răspunde glasul nimănui. Doar o frunză-a mai foșnit, departe, Ca o filă-ntoarsă dintr-o
O frumoasă poezie de dragoste. De când mi-ai pus capul pe genunchi, mi-e bine. Nu știam că ma voi vindeca de mine, cu tine. Vorbele, gândurile, împletirile crezusem că-mi ajung. Nu știam. Mi-au zvâcnit umerii,
Încă o poezie de dragoste. O, pleacă! Nu vreau ochii acum să ți-i privesc. Mai depărtați ca norul ce, dulce,-n zări plutește; Nici chipu-n care raze de aur se topesc, Nici mâna ta, nici gura
O poezie de dragoste. Sărută-mi ochii grei de-atâta plâns, Doar sărutarea ta ar fi în stare Să stingă focul rău ce i-a cuprins, Să-i umple de iubire și de soare. Sărută-mi gura, buzele-ncleștate Ce vorba
Plouă stupid... Plouă stupid... Cerul îşi scutură Ca dintr-o ciutură Frigul lichid. Cârduri de ciori - Neagră pecingine, Flori de funingine Zboară sub nori... Plouă perfid. Şi-n doză minimă Picură-n inimă Neant acid. Plouă de
O cunoscută și frumoasă poezie de dragoste. Mai știi cum te strigam pe-atunci "icoana cu picioare lungi" veneai pe râu sau râu erai curgeai în mine până-n rai cu limba preschimbată-n bici vânam pe coapse
Câteva zâmbete (și cel puțin un adevăr). Același vin - cu nobilă sorginte - În multe feluri poate fi sorbit Și poți ușor uita de cele sfinte Dacă, privindu-l, te și lași orbit. Cunoscători și
Știți cu toții simfonia, dar știți și versurile? Odă bucuriei (An die Freude) a fost scrisă în 1785 de către Friedrich Schiller. Este cunoscută mai ales pentru muzica pe care a fost pusă de către
Iubito, câtă lume între noi... Iubito, câtă lume între noi Numărători de ploi din doi în doi Și dintr-un ochi de dor necunoscut, Câte zăpezi pe buze ne-au crescut... Ascultă-mă și lasă-mă să strig Mi-e
Ca vraja basmului mereu să ardă... Iubito-mbogățește-ți cântărețul, Mută-mi cu mâna ta în suflet lacul, Și ce mai vezi, văpaia și înghețul, Dumbrava, cerbii, trestia și veacul. Cum stăm în fața toamnei, muți, Sporește-mi inima