Unde ni sunt visătorii?
O întrebare care, de un veac încoace, continuă să ne bântuie... Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce
Literatura
Pentru ochii tăi răpit-ai
Ai răpit tot ce-a fost farmec/ Din seninul nepătat... Pentru ochii tăi răpit-ai Foc din stele și din soare, Pentru buza ta furat-ai De la roz’ a ei coloare. Gingășia, frăgezimea Ce se joacă pe-al
Ars Poetica
"Să simți că veghea este tot un vis..." Să cauți râul ce e timp și apă, Să-ți amintești că timpu-i tot un râu, Să știi că ne petrecem ca un râu Și-al nostru chip se
Ah! Du-te…
De dorul meu călăuzit... Ah! du-te, tu suspinul meu, Departe să te duci mereu; Și de-a mea jale nimănui Pe unde-i trece să nu spui. Pe lume să nu te oprești, În vânt să nu
“Sufletul omului e ca orice buruiană”
Zece gânduri despre dragoste, despărțire și viață. Sufletul omului e ca orice buruiană - dacă nu-i dai apă la timp se veștejește, se chircește și moare, adică-i piere dragostea de viață. Ca să-ți fie drag
Dialog pentru septembrie
Septembrie cald e-n septembrie gri... Septembrie galben. Seri lungi, viorii, Fug zilele verii spre soare. Trec stol Cocorii scad sus. Toamna vine domol. Din vară în vară, dând iernii ocol Septembrie cald e-n septembrie gri,
Și ura și iubirea
"Dar tu de vrei ca-n urmă-ți eu tot să mai plâng încă..." Și ura și iubirea acuma de la tine Făr' de însemnătate vieții mele-ar fi, Iubirea ți-am plătit-o cu lacrimi și suspine Și ura-ți
Sunt tânăr, Doamnă
De dragoste de viață. Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă știe pe de rost și ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge, cum aș putea întoarce copilul care-am fost când carne-mi înflorește și doar uitarea plânge.
Pasul absent
O frumoasă poezie de dragoste. Doar un pas ne desparte. Nu știu dacă pasul absent e al meu sau al tău. Tu stai pe un mal al lui eu pe altul și între noi curge
Vară târzie
"...și strigă, strigă pierind în septembrie mâinile tale." Vremea iubirilor noastre-a fost vara fugară, vara târzie-a pus capăt grăbitului zbor. Parca văd cum plecai pe nisip - strigau, strigau și piereau în septembrie mâinile tale. Nu
Dragoste fără odihnă
Dragoste, tu! Prin nea, prin ceață, Cu vântu-n față, În hău de umbre, Prin neguri sumbre, Ceas de ceas! Ceas de ceas Nici răgaz, nici popas! Chinuri mai lesne Aș suferi, Decât aceste Mari bucurii.
Alinare-n lacrimi
O emoționantă poezie de dragoste. De ce ești oare-atât de trist Când totul e voios? Ți se cunoaște după ochi, Ai plâns, neîndoios. "Și chiar acum de-am lăcrimat, stingher, Mi-am plâns durerea mea, Șuvoiul lacrimilor
Despărțire
La mine-i toamnă, și-i târziu... Îmi iau adio din privire, Căci gura nu-o poate rosti, Prin locurile de iubire Mă-ntorc să le găsesc pustii. Ce tristă e făgăduința Chiar credincioasei amintiri! Ți-i rece mâna, iar
Femeia fenomenală
O dedicație pentru toate femeile: femeia fenomenală ești chiar tu. Femeile frumoase se întreabă care e secretul meu, Pentru că nu sunt nici frumoasă și nici nu am alura de manechin, Dar când încerc să le răspund
“Tu dăruiești infinitul, eu nu știu să-l primesc…”
"Tot ce nu a fost spus este spus pentru totdeauna." "Dragostea mea, nu te iubesc pentru mine, nici pentru tine, nici pentru amândoi împreună, nu te iubesc fiindcă sângele m-ar îndemna să te iubesc, te