Rămâi cu drepturile tale, iar eu rămân cu vina mea
Că te-am iubit atât de tare, cum n-o va face nimenea
Și peste atâta înserare, eu am rămas plină de frici
Tu n-ai știut nicicând să vindeci, ci doar să faci noi cicatrici.
Eu te-am văzut o prelungire, a sufletului meu miop
A fost o simplă amăgire, fără de sens și fără scop
Mi-ai fost făuritor de lacrimi și n-aș fi vrut să fie așa
Rămâi cu drepturile tale, iar eu rămân cu vina mea.
