Nu am plecat și nu voi pleca nicicând.
Mă simți? …Sunt tot acolo unde mă ții ascuns.
Ți-am lăsat cheia să cunoști al meu gând,
Dar din păcate cunosc doar al tău plâns.
Căci văd că multe semne de întrebare,
Mintea îți tot așterne pe cărare.
Doar sufletul trebuie să-ți dezvelești
Dar ai uitat că poți să-mi spui ce îți doresti.
Căci altfel nu stiu cum aș putea opri,
Uraganul ce sufletul ți-l răvășește.
În curând teritoriul ți-l va asupri,
Atât mai văd – îndoiala în tine cum crește.
