Ei, da… gandurile mele mai zboara uneori prin amintiri si fac ce fac si dau de tine.
Copile, erai cavalerul cu vise la purtator, aparut intamplator, pe sub privirile-mi visatoare dintr-un final de mai… Algortimi si mai era ceva… ce demarase intalnirea noastra. Tii minte? Cum prima data te luase-si de cineva, cu diplomatia ta perfecta si darul de a pune la punct pe cineva, din doua replici… si toate, tocmai pentru a-mi tine partea.
Amintirile astea n-au cum, vreodata, de nimeni si nimic sa fie erodate.
Tin minte si acum cum sclipeau sub privirle noastre, in noapte , aleile pe care coboram; era vara si mirosea a tei si la cat eram de cu fluturi in stomac si in cap era sa te las si fara hanorac… ma duceam cu tot cu el acasa pe umeri… cadoul tau… ce-mi tinea mie cald. A fost cel mai cool hanorac verde inscris cu galben. Si cel mai calduros !
Iar de mai taceam era atata plinatate – oricum stiai sa umpli prin cuvintele cele mai potrivite golurile ce deveneau transformate in pace si iubire. Ma stiai mai bine decat m-as fi stiut si eu
Privind in urma e atat de cald si calm totul si fiinta-mi toata se insenineaza. Stii cum e cand iti vine sa zambesti pentru ca a fost, pentru ca s-a intamplat, pentru ca face parte din ceea ce esti, pentu ca poti fi in doua locuri deodata si acolo, si aici!? Ravasitor de intens si placut.
Colosala mintea asta si toate conexiunile pe care le face doar datorita unei arome, unei priviri, sau doar rasfoind un album, ori ascultand un refren al unei piese ce taman, atunci, in seara aia se difuza/(-ase).
E asa de funny cine am fost si cine am devenit, incotro ne-au dus pasii, ori cum intamplator ne-am mai regasit cand nici nu ma mai asteptam… si, da, se ingramadesc toate amintirile cu tine, asa buluc, cand sutele de kilometrii de cuvinte nespuse ne separa si miile de decizii ne-au croit vietile perfecte… doar ca separate.
Insa vezi tu, de ar fi fost altfel, toate astea nu ar ma fi avut si acum aceeasi intensitate. They R my Diamonds, no one else , no one, nu va simti vreodata ca mine! One big love, that perfect one cause it was at 23 – mometul ala din viata cand ai atata lumina si bine in tine ca poti da si altora si tot stii ca nu ai sa patesti nimic
Dor imi mai e sa mai iubesc ca atunci, doar ca acum, aici e altcineva, iar Iubirea a crescut si ea.
