Tu esti dependența mea…,
Cum soarele iși are răsăritul si amurgul are luna.
Un nor odată mi-a șoptit:
Oare soarele își doreste luna?
Demonul vrea frică,pacea vrea război?
Sau toate acestea le-am născocit noi?
Cand soarele a pețit luna,oare s-a gandit,
Că ea îi e aleasa de la asfintit?
Că el ii e urzitul si că în infinit,
Îi va sjluji lumină cu propriu-i răsărit?
Că aceste două începuturi aveau sa le fie săruturile,dragostea si întâlnirile?
Sacru-i legămantul acestor 2 călăi.
Unul ucide noapte altul a zilelor văpăi.
De s au iubit ori s au urât cine ne poate spune?
Nici tu nici eu n am fost părtașii celei dintâi uniune,cand soarele a găsit luna si lumea cusur,
Si din clepsidră a început să curgă nisip dur.
Atunci lumii s-au alăturat doua suflete fugare.
Fugeau unul de altul si timpul de fiecare.
Se potrivesc,
Căci drept dovadă eu astazi iti citesc.
Eu,umbra.
Farâma de noapte a zilei.
Dovada că cei doi se iubesc
