În noaptea asta

Sânzâiene, Sânzâiene
puneți praf de dor pe gene
dragului meu cel mai drag
ca să-mi treacă-al casei prag.

Când pe cer soarele-o sta
și cucul n-o mai cânta
el să bată drumu-n lat
și în lung spre al meu sat.

Cununița-am aruncat-o
și vântul nu a mai dat-o
jos de pe acoperiș,
semn că-i timp de măritiș.

Sânzâiene, hai jucați
și în focuri aruncați
brâurile de pelin,
ce departe încă-l țin

să vină numaidecât
c-altfel voi muri de-urât…

Aura Popa

Aura Popa Blog | Facebook | De același autor

Educatoare și mamă a doi copii, a publicat, începând cu anul 2012, poezie și proză în mai multe antologii și volume: "Vin dintr-o stirpe cu accente clare / şi pe strădanie şi pe contemplare…"

Recomandări

Adaugă comentariu