Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Cuvintele tale ma mangaie
precum niste maini nevazute pana prind un contur
Pentru ca nu am nume si nici viata
imi refaci sufletul bucati dintr-o oglinda sparta
In care te intrezaresti in fiecare noapte
cand tu nu esti pentru ca adormi sub tamplele mele
Adulmecandu-ti mirosul crud precum un animal haituit mereu pe urmele tale
In oglinda sparta uneori ti se schimonosesc demonii
Intr-un ochi de zana uda sub pielea ta nespus de tanara prin care-mi imblanzesti toate vietatile nebanuite pe care le hranesc din aerul tau
Din mainile tale nefiresc de albe in lumina rece a noptii
din gemetele tale pustiindu-mi trupul mereu
In singura noapte in care demonii nostri s-au trezit imbratisati
Umezi si rusinati de toata goliciunea lor
Pentru ca nu am nume si nici viata voi ramane
O zgarietura in sufletul tau
In ochiul unui zeu nemilos la care ma voi ruga neincetat pentru dezgolirea ta
