Primul programator din lume

Știați că primul programator din lume a fost femeie?

10 decembrie 1815 nu a fost o zi tocmai fericită pentru poetul englez George Gordon Byron (sau, altfel spus, Lordul Byron): deși își dorise cu ardoare un băiețel, soția îi aduse pe lume o fetiță – Augusta Ada Byron.

În numele tatălui

La doar o lună de la naștere, Ada (prenume dat chiar de Byron), avea să plece cu mama sa la părinții acesteia. Și, deși legea acelor vremuri oferea bărbaților custodia copiilor, Byron nu avea să facă niciun demers în acest sens. Ba mai mult: pe 21 aprilie 1816 avea să semneze actele de divorț, iar după doar câteva zile avea să părăsească Anglia pentru totdeauna.

Poetul avea să se stingă din viață opt ani mai târziu, iar Ada nu avea să îl vadă vreodată. Și nici măcar nu avea să știe cum arată de vreme ce mama sa i-a permis să vadă portrete de ale tatălui abia după ce a împlinit vârsta de 20 de ani. O mamă care nu avea să-l ierte niciodată pe cel ce i-a fost soț și, într-un efort disperat de a împiedica orice legătura cu acesta a încurajat și susținut interesul Adei pentru logică și matematică (pe care le percepea ca opuse “nebuniei” Lordului Byron).

Vrăjitoarea numerelor

Și astfel se face că la vârsta de 18 ani Ada, care a studiase cu unii dintre cei mai cunoscuți matematicieni ai timpului, îl va cunoaște pe matematicianul Charles Babbage și îl va impresiona atât de mult cu cunoștințele ei încât acesta o va numi vrăjitoarea numerelor. Babbage, care lucra la proiectul faimosului său Motor Analitic – o mașinărie care ar fi urmat să folosească date tipărite pe cartele pentru a face analize și operații matematice – primul proiect al unui computer. Ideile lui Babbage erau atât de revoluționare, încât oamenii de știință ai vremii nici măcar nu înțelegeau conceptul care sta la baza mașinăriei mecanice. Iar funcțiile matematice pe care se baza funcționarea sa au fost înțelese doar de un singur alt matematician. Da, exact: Ada (care, în 1838 ca deveni, prin căsătorie, Contesă de Lovelace).

În 1842, Babbage a susținut o conferință despre Motorul Analitic în Italia, iar în urma acesteia, inginerul militar italian Luigi Menabrea avea să scrie o lucrare în franceză despre Motorul Analitic. Babbage a rugat-o pe Ada să traducă lucrarea în engleză. Ada nu doar că a tradus articolul, dar sub modestul titlu de Note, a conceput o lucrare de sine stătătoare în care arată că numerele nu trebuiau privite ca simple cantități și că mașinăria putea opera cu orice fel de date reprezentate de numere. Și chiar mai mult: Ada a conceput datele de intrare care ar fi putut calcula numerele lui Bernoulli, scriind astfel primul program pentru computer din lume.

În loc de epilog

Ada Lovelace (după cum este știută astăzi), este considerată de către majoritatea teoreticienilor, primul programator al lumii. Limbajul de programare Ada (limbajul obligatoriu impus de Pentagon pentru proiectele software ale Departamentului Apărării a SUA) îi poartă numele. “Savantul poetic”, după cum s-a numit întreaga viață, a murit pe 27 noiembrie 1852,la vârsta de 36 de ani, din pricina unui cancer uterin. La cererea sa, a fost înmormântată la biserica St. Mary Magdalene din Hucknall, Nottingham, lângă Lordul Byron, tatăl său.

Motorul Analitic nu avea să construit niciodată (deși părți din el au fost construite) din pricina lipsei finanțării. Primul calculator avea să fie construit în anii 1940, aproape un veac mai târziu. În 1991, o variantă a motorului lui Babbage construită de către Muzeul de Științe din Londra avea să se dovedească perfect funcțională.

Ada Lovelace la vârsta de patru ani.