Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Despre suflete si apa: mama

ideea de pace

flori-fluturi-fluturi-molie și fiori de plumb pentru domnișoara mireasă striga el pe ulițe și strigătul lui ca o lamă de ras...

Continuare...


Powered by

Despre suflete si apa: mama

Sorin Tudorde @
4 June 2012

Împreună putem supraviețui ignoranței. Susține și tu Webcultura.

Ne puteți citi astăzi și mulțumită lor.

Mai au încă mamele noastre visuri, speranțe și călătorii de terminat?

La 67 de ani, Melody vorbește despre viața ei – și despre speranțele, eșecurile și visurile sale – în timp ce explorează magnificele ape și canioane din Utah.

“Mă simt ca un fir de praf stând acolo, învăluită de acest peisaj. De pereţi. Simți că te înghit în frumuseţea lor. În vastitatea lor. E un sentiment de tihnă în asta: mă simt ca şi cum m-aş contopi cu universul.

Încă mai am visuri. Visurile au darul de a te menține în fluxul vieţii. Și de a te face să poți face față provocărilor care mereu ne vor răsări în cale. De a te determina să nu te oprești. Și de a rămâne deschis la posibilități. Visurile sunt capabile să hrănească viaţa şi desfăşurarea ei fără a o stânjeni, controla sau exploata.

Este o uluire să aduci o viaţă în această lume. Este înfricoșător, este vesel, este terifiant, este frumos. Este toate aceste lucruri. Cred că toţi avem sentimentul matern în interiorul nostru. Cred că este o energie mai mult decât o singură entitate. Şi are de a face cu capacitatea de a iubi, de a hrăni și de a proteja viaţa ca un întreg, în toate formele sale.”

“Pe când eram doar o fetiţă obișnuiam să încerc să contemplu sensul vieţii şi aș fi fost îm stare să stau trează jumătate din noapte pentru a mă gândi la infinitate. Și la univers. Și la ceea ce este el şi la cum poate fi necuprins de necuprins și la ceea ce este dincolo de el. Şi aș fi putut deveni atât de fermecatî – literalmente fermecată – de aceste idei. Și nu aș fi putut vreodată ajunge la vreo înțelegere sau vreun răspuns. M-ar fi făcut doar să mă simt foarte foarte neînsemnată. Și în tot acest lucru era ceva odihnitor, nu pot explica de ce.

Una dintre întrebările pe care mi le-am pus – și la care încerc să găsesc un răspuns: Ce este moartea? Care este sensul vieţii? De ce suntem aici? De ce este acest tot aici? Sunt receptivă și sunt curioasă. Şi este misterios. Nu ştiu ce ar putea să fie şi nu voi afla câtă vreme sunt aici. Nu cred că avem capacitatea de a înţelege. Mă pune în contact cu misterul vieţii şi al morţii. Şi nu simt că există răspunsuri pentru toate în decursul vieților noastre. Şi nici nu trebuie să fie. Este pur și simplu minunat să faci parte dintr-un  mister.”

Un film realizat de Skip Armstrong.

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.