O poezie de Mircea Ivănescu.
trebuie alese vorbele cu grijă,
vorbele lasă urme – îți amintești
mai târziu de ele – așa cum și pașii rămân în zăpadă,
trebuie alese vorbele (însă e uneori atât de ușor
să știi să așezi vorbele unele lângă altele
sa însemne ceva – ceva ce nu se mai așează
deloc exact peste ce știi tu cu adevărat
ca e în tine – că simți.
oricine poate să facă vorbe unele după altele –
oricine poate să vorbească – nu asta
e principalul – ar trebui poate alese
tocmai cuvintele care să nu spună prea mult.)
și pe urmă, fiecare din vorbele acestea
ca niște urme în zăpadă…Mircea Ivănescu (26 martie 1931 – 21 iulie 2011)
Vorbe, vorbe, vorbe… (volumul Versuri, 1968)
