Vino

O poezie de dragoste (pentru iubitorii de carte).

Vino să mai spunem despre arte
Și să ne iubim conspirativ,
În manej de substantive moarte
Vino să te cert fără motiv.

Vino unde cad dicționare
Și lirismu-i biciul de jocheu,
Vino unde verbul însuși moare,
Vino să tăcem în grajdul meu.

Vino să te simți neputincioasă
Când un hăț de mâini am să-ți înnod,
Vino, vino să ne facem casă
În adverb de loc cu adverb de mod.

Vino unde mor încet gramatici,
Și întregul timp e-un dezacord,
Când absurzii agramați, apatici
Mor și ei, predicativ, de cord.

Vino unde inima te cere
Și cuvinte mor cu gâtul frânt,
Vino în ținutul de tăcere
Ca un ultim și iertat cuvânt.

Adrian Păunescu
(20 iulie 1943 – 5 noiembrie 2010)
Vino

vino

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Sorin Tudor

Sorin Tudor Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Recomandări

Adaugă comentariu