Ultimul somn cu tine, fără tine

Trage încet ușa după tine când pleci! Nu face zgomot, să nu-i tulburi somnul! Nu contează că el nu știe că e ultima dată! Nu contează nici că ești conștientă de-acum că nu merită atenția ta! Contează să fii tu până la capăt.

Contează să știi că nu i-ai dat voie să te stingă pe dinăuntru. Contează că nu l-ai lăsat să te târască în egoismul lui pe care l-ai privit doar din afară, cu uimire la început … Mai târziu a apărut și durerea – abia după câteva încercări eșuate de a-i arăta unde greșește. Dar dacă te doare, e bine! Înseamnă că ai rămas tot tu. Așa că nu trebuie să demonstrezi nimic nimănui. Tu știi și cât ai luptat și cât de curat ți-a fost gândul. Tu îți știi clipele de zbatere sufletească în care ai rupt din tine bucăți mari de frumusețe ca să-i faci lui lumină pe drum. Tu știi ochii reci cu care primea toate astea nu ca pe un dar ci ca și cum i se cuveneau. Pentru că a călcat demult linia dintre insolență și recunoștința. Și nu în direcția bună.

Tu știi că e o victorie să ieși pentru ultima dată pe ușa aia! Numai că unele victorii așa sunt – dor și seamănă teribil cu înfrângerea. Pentru că lași în urmă bucăți din tine, ciulini înfloriți duși de vânt, împrăștiați aiurea, felii calde de suflet pus în cuvintele zâmbitoare pe care i le spuneai când duioșia în fața manifestărilor lui de egoism încă era mai puternică decât oboseala. Însă … vezi tu! – oamenii buni nu obosesc să fie buni! Obosesc doar să fie buni cu cine nu merită. Obosesc să nu fie lăsați să fie ei înșiși, obosesc să ceară ce ar trebui să primească… de drag! Și nu e o rușine c-ai obosit! Limite avem toți iar dacă depășirea lor din iubire ne costă neliniștea noastră și pierderea de sine, e bine să știi să te oprești la timp.

Așaaa… Ștergeți ușor lacrimile, deschide ușa încet, nu privi înapoi! N-ai cum să iei tot! Lasă-i lui amintirea ochilor tăi triști în care n-a știut la timp să citească. Și nopțile de nesomn, lasă-i-le lui. Și liniștea asurzitoare a inimii care știe că la un pas e pragul. Hai … du-te! Doar lasă-i cheia sub preșul de la usă. Tu nu mai ai nevoie de ea! Și înceeet… să nu-i tulburi somnul!

Oricum e ultimul somn cu tine, fără tine.