Nu-i aşa că mă auzi, Măicuţă Sfântă,
Şi chiar de mă-ndoiesc, Tu mă iubeşti?
Nici îngerul nu-l mai aud cum cântă,
Trezeşte-l Tu, să-mi spună unde eşti.
Şi dă-mi puteri să le iubesc pe toate
Cu cât mă surpă, eu să găsesc Lumina,
Pe cei ce mă lovesc, nu-i bate foarte
Aprinde-le o candelă, să-şi ardă vina.
Şi uită, Tu, în fiecare clipă
Şi răzvrătirea mea şi necredinţa.
Trimit un înger să-ţi ducă pe aripă
Lacrima ce-o stoarce neputinţa
Iar Tu prefă-o-ntr-un izvor
De apă vie, să mă inunde lin,
Să-mi stingă visele ce dor
Să-mi spele anii şi clipele ce vin.
