În lipsa cuvintelor noastre,
Podul pe care ne-am sărutat prima dată
A îngheţat în uitare.
E doar resemnare şi muzică-n surdină.
Notele din lăuntricul nostru
Se împrăştie pe un portativ erodat
E doar un sunet tăcut,
Ce nu mai are chemare
A mea jumătate strigăm că eşti.
Suflet frumos, nu voi avea cum să-ţi mai cânt o culoare.
Căci totul a căzut.
Mi-ai fost zâmbet, mi-ai fost soare.
Cristina Alexe
De același autor
Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.