Nimic

De cateva ori pe zi, din motive uneori banale, alteori de viata si moarte, imi spun mie sau prietenilor mei ca trebuie sa mergem mai departe pentru ca “Raiul nu este pe pamant”. Dar, cateodata… mi se intampla lucruri care imi spun ca eu nu vad si nu simt bine.

Am luat acum cateva zile in masina un calugar care statea la stop, contrar a ceea ce am jurat ca nu mai fac… adica sa nu mai iau un barbat in masina atunci cand sunt singura pentru ca sunt cam prostuti si confunda un ajutor sincer si dezinteresat cu o ipotetica nevoie sexuala a mea.

Parea foarte batran de departe, foarte, foarte batran… Cand a urcat, mi-am dat seama ca nu este foarte batran, ci doar foarte carunt. Un fel de Mos Craciun la tinerete. Mi-a explicat ca merge la o Manastire de maici si ca masina care trebuia sa-l ia s-a stricat, ca a pornit la drum pe jos, dar ca s-a pornit ploaia si vrea sa se intoarca in orasul cel mai apropiat ca sa-si ia o umbrela.

L-am dus pana in Livada , cel mai apropiat orasel si i-am dat bani de umbrela. Ca multumire m-a rugat sa-i dau numele celor din familie ca sa-i pomeneasca la liturghie. I-am dat numele copiilor si parintilor mei si el ma tot intreba: si frati? si bunici? si veri? Si cumetri … Mi-a fost rusine sa-i spun ca sunt divortata si i-am dat numele lui Dan ca si cum inca ar fi sotul meu, numele bunicilor si m-am oprit, dupa care el tot intreba si astepta sa mai spun.

Dupa vorba era din Moldova, probabil dintr-o familie numeroasa. Cand a coborat din masina a exclamat cu o bucurie ce semana cu ceva ce am trait si eu candva, dar inca nu puteam sa identific acel moment, deci… a exclamat iesind din masina: “S-a oprit ploaia! E un miracol!”. Avea o fericire pe chip si o liniste, o pace in suflet si in privire si atunci mi-am amintit… si eu am simtit fericirea si pacea lui doar cand am nascut primul copil.

De aceea, pentru mine, Raiul nu este pe pamant. Daca se opreste ploaia atunci cand nu am umbrela sau daca incepe ploaia atunci cand e arsita, pentru mine nu este nici un miracol… e nimic. Si nimicul e iad.

nimic

Cenaclul WebCultura

Cenaclul WebCultura De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu