Mătasea privirii

Din moliciunea tălpilor
Până în creştet
din ’năuntrul venelor
până-n adâncul timpanelor
din vârful genelor
pân-la capătul răsuflării
te iubesc eu pe tine

Din noianul gândurilor
până-n miezul suspinelor
de la lumina zâmbetului
până-n adâncul ridurilor de pe frunte
din greutatea răsuflării
şi până-n căldura pielii
te iubesc eu pe tine.

Din frântura curajului
până-n pasul grăbit
din strânsoarea braţului
şi până-n ascuţimea cuvintelor
de la poarta sărutului
până-n căușul palmei
te iubesc eu pe tine.

Din îmbrăţişarea trăită
până-n vibraţia vocii
din seninul ochilor
până-n sprâncenele arcuite
de la valul de șoapte
până-n mătasea privirii
te iubesc eu pe tine.

dar şi mai mult

matasea-privirii

Maria Cernegura

Maria Cernegura De același autor

Născută şi crescută în zarea muntelui Cernegura, la poalele dealului Cârloman, pe strada Florilor din cartierul Ţărăncuţa, la o aruncătură de băţ de pârâul Borzoghean, dincoace de cimitirul Eternitatea, fiica lui Maria şi a lui Vasile, oameni adesea prea cuminţi şi la locul lor. De profesie doctor de suflete.

Recomandări

Adaugă comentariu