Decembrii

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Celui mai bun prieten, ucis în Revoluția din Decembrie ’89

Întâlnește-mă-n gânduri când stele cobor
Să-și prindă odihnă de-o cale în noi,
Să prindă amintiri în rever printre ploi
Ce-și picură stropii greoi peste dor.
Întâlnește-mă-n gânduri și-apoi printre nori
Îți lasă iar pașii să prindă culori.

Ți-aș scrie cum timpul se așterne frumos
Peste-orașul cu zăpezi în decembrii,
Purtându-și prea plinul și râsul, celebrii
Actori în nuanțe dansând zgomotos.
Ți-aș scrie cum timpul mă joacă-n lumină,
Dar pana-mi se pierde pe-o urmă străină.

În cerc cu amintiri rătăcesc mai mereu
Iar sănii gonesc peste dealuri, cu noi
Visând libertăți și îndrăznind mai apoi
Să le prindem nuanțe într-un eseu.
În cerc cu amintiri un decembrie gri
Stă încă pitit lângă verbu-a muri.

Simona Prilogan

Simona Prilogan Blog | Facebook | De același autor

În călătoria către infinit, am îmbrăcat numerele în idei și le-am învăluit printre secunde peculiare în valsul tematic al existenței: trei pași pentru un vis, trei pași pentru o forță. Forța de a continua. Atâta vreme cât este viață, este speranță!

Recomandări

Adaugă comentariu