Doi regizori, două perspective.
Deasupra. Despre “ochiul lui Dumnezeu” am mai vorbit. Este, după cum spuneam, “o filmare dintr-un unghi din care obiectivul camerei cade perpendicular pe subiect, fapt care-i conferă privitorului o perspectivă omniscientă asupra parsoanjului și asupra spațiului înconjurător.” Iată un montaj realizat de către Kogonda din filmele regizorului Wes Anderson.
Dedesubt. Iar acum un montaj, realizat de același Kogonda, din filmele lui Quentin Tarantino. Dintr-o perspectivă opusă.
