Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Mă vei vedea în ziua fără ore pline
Abia atunci vei fi din nou cu mine
Mă vei vedea o clipă, o secundă, un minut
Când vei privi în pace pe dincolo de scut
Mă vei vedea chiar printr-o ceață rece
Când timpul se îndoaie și parcă nu mai trece
Atunci îți voi zâmbi la fel ca la-nceput
Fără să-ți spun nimic și totuși deloc mut
Mă vei vedea când paradisul se destramă
Sperând măcar un val când marea e prea calmă
Voi fi tot eu același mult prea imposibil
Și totuși chiar atunci mă vei iubi teribil
