Bună dimineața iubire! Cu ochi de înger și cu râs cristalin ne începem drumul. Strigăm, șoptim, ne-avântăm sau ne strecurăm tiptil prin anotimpuri, trăim. Iubim, urâm, pierdem iubiri, renunțăm și o luăm iarăși de la început. Visăm, uităm, zâmbim sau plângem când nu ne vede nimeni! Nu c-ar avea un sens, ci doar că așa simți și nu poți face altcumva. Ne pierdem în oglinzi, ne regăsim, clădim castele și ne risipim în singurătăți. Bâjbâim într-o lume în care, e tot mai greu să rămânem verticali, ne pierdem credințele, ne împotmolim în rutină. Uneori ne întâlnim cu noi înșine, ne scuturăm genunchii de țărână, ne privim în ochi și ne înfruntăm îndoielile. Uneori speranța se face deznădejde, alteori o muzică vrăjită ne susură în urechi…
Bună ziua iubire! În ochii tăi marea e verde și sufletului i-au crescut aripi de fluture. Și totul pare că are un sens, iar tu ai găsit firul Ariadnei. Dar viața brodează mai departe destine. Strigăm, șoptim, ne-avântăm sau ne strecurăm tiptil prin anotimpuri, trăim. Ne întoarcem în arena, neînțelegând esența lumii, murind câte puțin cu fiecare luptă, cu fiecare lacrimă neplânsă.
Bună seara iubire! În cioburi de toamnă risipite haihui, târâm după noi regrete pentru ce n-am trăit, pentru ce-am mai trăi! Ce repede s-a făcut toamnă! Și în ceasuri de veșnicie, ne doare ce-ar fi putut să fie! Ne doare risipa de timp, precum nisipul scăpat printre degetele subțiri ale sorții. Singură, doar sclipirea de iubire și emoție rămasă în oamenii dragi, e ceea ce contează!…
Noapte bună iubire!…
