O poezie de Federico García Lorca.
Vremea
are culoarea nopții.
A unei nopți liniștite.Peste lunile uriașe,
Eternitatea
e fixată pe douăsprezece.
Vremea a adormit
pentru totdeauna
în turnul său.
Ne înșală
toate ceasurile.Vremea, de acum,
are orizonturi.Federico García Lorca (5 iunie 1898 – 18 august 1936),
Prima și ultima meditație
